1 Decembrie, Ziua Naţională a României austere

1 decembrie este ziua în care orice român, indiferent dacă mai locuieşte sau nu în ţara sa de origine, ar trebuie să sărbătorească si să fie mândru că este cetăţean al acestei ţări atât de hulite de unii, dar iubite de alţii.

Foto: istorie.scienceline.ro

Oricât de mult dezagreez eu idea că trebuie să ne comparăm cu nu ştiu care ţară şi să ne uităm în curtea lor cum se manifestă de Ziua Naţională, mă simt indignat când văd că nici măcar în prima zi de iarnă nu putem celebra cum se cuvine un eveniment istoric întâmplat in urmă cu 92 de ani, care a făcut ca România să arate aşa cum o ştim noi astăzi. După ce am văzut manifestările “grandioase” care au avut loc astăzi în marile oraşe ale ţării, mă întreb câte dintre ele au fost transmise, măcar la buletinele informative de peste hotare. Cred că destul de puţine dacă vedem ce audienţă a avut televiziunea publică prin transmisia paradei militare de la Bucureşti, la care nu a participat nici măcar şeful statului sau cel al Guvernului, ci mult mediatizatul şi huiduitul prim- ministru, Emil Boc. Prin aceasta se vede cât de mare importanţă i-a acordat Traian Băsescu acestei zile care trebuie sa fie una de mândrie pentru orice cetăţean român. Să-i acordăm totuşi circumstanţea atenunate prin prisma vizitei sale în Kazahstan, dar în loc să-l trimită pe al doilea om în stat, Mircea Geoană, fostul contracandidat de la alegerile prezidenţiale din 2009, l-a delegat pe Emil Boc, mâna sa dreaptă, care e mai degrabă stângă în ultimul timp din pricina deciziilor anti, mai bine zis, pro criză.

Dar să lăsăm pentru oamenii “profesionişti” de la Realitatea TV sau Antena 3 să comenteze toate aceste copilării politice şi să ne amintim ce s-a întâmplat cu oamenii care au aşteptat cu nerăbdare această zi nu datorită manifestărilor prilejuite cu ocazia Zilei Naţionale a României, ci a fasolelor cu cârnat sau ţuica fiartă dată celor care au fost prezenţi.

Foto: eladobre.wordpress.com

 S-a ajuns ca în orice zi de sărbătoare să se dea ceva gratis si acest lucru este bine cunoscut de alegători, aşa că se face coadă de la primele ore ale dimineţii pentru o porţie de mâncare sau un pahar de băutură. Şi să vezi acolo ce audienţă este, mai ceva ca la paradă! Îmbulzeala şi înjurăturile sunt mult mai frecvente ca urările de “La mulţi ani!” spuse astăzi. Chiar şi pe frigul pătrunzător şi pe o ploaie care nu te lasă să stai afară nici măcar cinci minute, mâncarea săracilor, că altfel nu o putem numi, şi a celor care au fost strânşi prea tare de “cureaua” lui Boc a fost la mare căutare. Şi la felul în care se prezintă situaţia României, nu îmi pun prea mari şanse că pe 1 decembrie 2011 situaţia va arăta altfel, cu toate că în ultmii anii aceste scene cu oameni care se împing pentru o farfurie cu mâncare sunt din ce in ce mai dese. Dar chestiunea care ar trebui să o înţeleagă actuala Putere este că cu o porţie de mâncare nu poţi sătura pe toţi oamenii care fac tot posibilul să supravieţuiască, nu să trăiască într-o ţară europeană. Ceilalţi care nu mai suportă situaţia actuală, aleg să lase ţara lor şi să caute “mâncare mai bună” peste hotare. Nu cred că pentru acest fapt a avut loc Unirea de la 1918.